15 sept. 2011

...și povestea a început cu ea...

…și nu demult…de puțin peste un an… Stângace, dar câtă iubire am sădit în ea! Fiecare înpunsătură a acului aducea cu sine un șirag de gânduri frumoase…

S-a numit Elena…dar nu pentru ca așa mă numesc eu, ci pentru că am dăruit-o apoi unei Elene.
Din copilarie mi-am dorit să fac o păpusă cu mâinile mele…Prima papușă pe care am avut-o era făcută de mama. Din pânză, fire de lână și carton. Ceva s-a întâmplat atunci în mintea și sufletul meu de copil. Am purtat cu mine acea amintire, încât azi aș putea reda în amănunt cum era facută. Poate de atunci  am ”plantat” ideea de a face într-o zi o păpușă.

După ce mi-am vazut visul împlinit, nu m-am mai putut opri…







1 comentarii:

ana spunea...

Dumnezeu e Creator. Copii Lui sunt creatori. Da. Creatori de frumos, de gingasi si vise de copil. O lume a umanului, a sperantei, a bucuriei, a implinirii. Multumim Elena pentru ce ne daruiesti, din inima ta calda si plina de sensibilitate. Dumnezeu sa te binecuvinteze si sa te ajute sa-ti implinesti visele.

Trimiteți un comentariu